FOTO Veritabila sărbătoare a timişorenilor: 18 octombrie. Eugeniu de Savoya întră triumfal în cetate

Liga Bănăţeană a depus o coroană la bustul lui Eugeniu de Savoya. 18 octombrie este zi de Importanţă Locală la Timişoara, declarat prin Hotărâre de Consiliu din 2011.

Ca de obicei în ultimii patru ani, Liga Bănăţeană a comemorat momentul eliberării Timişoarei de sub stăpânirea otomană, depunând o coroană la bustul lui Eugen de Savoya, din Parcul Central. De această dată a fost alături de noi timişoreni şi un reprezentant al Banatului sârbesc, Djurica Savkov, din partea Banatski Forum.

18 octombrie este una din sărbătorile importante ale Timişoarei! În data de 17 octombrie 1716, trupele habsburgice conduse de Eugeniu de Savoya au reuşit să elibereze cetatea Timişoara după 164 de ani de stăpânire otomană. La o zi după, Eugeniu de Savoya intra trumfător în Timişoara, deschizând drumul spre epoca barocă, a dezvoltării şi transformării într-un centru important în cadrul Imperiului Habsburgic, iar apoi din Imperiul Austro-Ungar. Data de 18 octombrie este considerată zi de Importanţă Locală la Timişoara, declarat prin Hotărâre de Consiliul Local din 2011. Cine este Savoya Prinţul Eugen de Savoya s-a născut în 1663 la Paris, ca fiu al lui Eugen Moritz de Savoya-Carignan şi al italiencei Olympia Mancini, o nepoată a puternicului cardinal Mazarin. În 1683, prinţul Eugen, împiedicat în condiţii umilitoare de regele Ludovic al XIV-lea să servească în armata franceză (regele a criticat statura nesemnificativă a prinţului), a plecat la Viena, intrând în armata imperială. În 1697 a primit comanda supremă a acesteia. Atunci obţine primul său succes, împotriva turcilor la Zenta. În 1701-1714 se răzbună pe Ludovic al XIV-lea, învingându-i de câteva ori armata în timpul războiului pentru moştenirea tronului Spaniei. După Petrovaradin şi Timişoara, în 1717 cucereşte Belgradul. Eugeniu de Savoya moare la Viena, pe 21 aprilie 1736. Avea 72 de ani. Capitularea otomanilor Aflat în fruntea armatei Imperiului Habsburgic, prinţul Eugeniu de Savoya, după ce câştigă lupta de la Petrovaradin (la 5 august 1716), începe asediul Timişoarei. La 28 august, imperialii şi-au stabilit tabăra la Beregsău, în apropierea Timişoarei. Comandantul avea în subordine 58 de batalioane şi 211 escadroane, iar după ce va eşua în câteva atacuri, ia hotărârea să realizeze o blocadă prin închiderea tuturor căilor de acces spre cetate. Planul lui Eugeniu de Savoya prevedea construirea mai multor tranşee şi şanţuri de comunicaţie în vederea creării de condiţii favorabile trupelor sale de a se apropia cât mai mult de zidurile cetăţii. În ziua de 16 septembrie 1716, prinţul Eugeniu de Savoya adresează turcilor o somaţie de predare, fără răspuns însă. La 1 octombrie 1716 are loc un asalt în urma căruia suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor. A urmat atacul decisiv asupra porţii Forforos, devenită mai târziu "Poarta Prinţului Eugen". Garnizoana turcească, care avea 18.000 de soldaţi, nu a putut face faţă, iar pe 12 octombrie 1716, este nevoită să predea cetatea. Eugen de Savoia stabileşte cu Ahmed Paşa, comandantul cetăţii şi cu Efendi Melec Ibrahim, condiţiunile capitulării. Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe data de 17 octombrie 1716, pe poarta Belgradului. În cortul lui Savoya va avea loc un Te Deum, unde s-au aprins lumînări. Intrarea lui Eugen de Savoya, ca învingător în cetatea Timişoara, s-a făcut în 18 octombrie, ziua de naştere a prinţului. Cetatea Timişoara a intrat într-o nouă eră, superioară de civilizaţie şi dezvoltare. Războiul avea să se încheie în 1718, odată cu pacea de la Passarowitz, 21 iulie, prin care Imperiul Otoman va pierde Banatul Timişean, dar şi alte teritorii, acestea trecând sub ocupaţia Casei de Habsburg. Eugeniu de Savoya îl numeşte pe Claudius Florimund Mercy, general de cavalerie, în funcţia de guvernator militar şi civil al provinciei noi, Banatul de Timiş. Devenit teritoriu al Coroanei, Banatul, considerat ca un teritoriu nou cucerit, a avut reşedinţa la Timişoara. Comandant al cetăţii a fost numit generalul Paul Franz von Wallis. Contele Mercy, în vârstă de 50 de ani, miop şi gutos, începe procesul de integrare în imperiu a noii achiziţii şi reconstrucţia Timişoarei.

Cum s-a văzut de la Congresul PPE megamitingul USL de pe Arena Naţională

Participanţii la Congresul PPE de la Bucureşti nu au fost preocupaţi decât de lucrările mai-marilor Europei, găsindu-şi timp să îşi facă o idee despre România, dar şi pentru a comenta pe marginea mitingului USL de pe Arena Naţională.

Drumurile din România au făcut impresie

 

Djurica Savkov, preşedintele organizaţiei Banatski Forum (Forumul Bănăţean), Serbia, a lăudat curăţenia Capitalei şi drumurile bune, menţionând că România a făcut un real progres în ultimii ani.

„Îmi place în România, sunt impresionat, aveţi o arhitectură impresionantă. Aveţi drumuri bune, pe care se circulă bine, înainte nu erau aşa, Bucureştiul este un oraş curat, nu am văzut sticle de plastic sau ambalaje pe jos”, a declara Savkov, pentru gândul.

Kostas Sasmatzoglou, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, s-a declarat foarte entuziasmat de succesul primei zile a congresului, specificând importanţa evenimentului pentru România.

„Suntem foarte mulţumiţi, am reuşit să adunăm foarte multe persoane şi este un semn de solidaritate pentru România, ne arată că ne dorim ca această ţară să facă parte din proiectele Uniunii Europene. Suntem aici să susţinem România”, a spus acesta, pentru gândul.

De aceeaşi părere este şi Johannes Kasal, reprezentant al Ministerului pentru Afaceri  Internaţionale şi Europene din Austria, care consideră că este o ocazie potrivită pentru a rezolva multe probleme din mediul politic, dar şi economic.

„La acest congres vrem să socatem în evidenţa oportunităţile politice şi economice şi vrem să oprim turbulenţele din mediul politic”, a conchis Kasal.

Cu toate acestea, Casa Poporului a dat de gândit europenilor. În ciuda arhitecturii şi a dimensiunii clădirii, Nico Lange nu s-a simţit impresionat, mărturisind că istoria României şi a clădirii umbreşte puţin actualul congres al democraţiei.

„Este puţin ironic şi ciudat în acelaşi timp ca acest congres al democraţiei să se ţină într-o ţară în care a dominat un regim comunist, într-o clădire construită de un dictator şi, ce-i drept, nu mă simt foarte confortabil să ştiu că românii au suferit din cauza asta”, a spus, pentru gândul, Nico Lange, directorul fundaţiei Konrad-Adenauer, membru al PPE, Germania.

Referitor la situaţia politică din România, în ciuda recunoaşterii problemelor existente, preşedintele Banatski Forum a spus că este un lucru bun pentru că astfel ţara se integrează.

„Eu cred că acesta este un proces în care sunt implicate toate ţările, Uniunea Europeană nu este ceva uşor, iar România este şi ea în acest proces. Oamenii se uită la aceste probleme doar din punctul de vedere al României şi li se pare ciudat. Dar dacă te uiţi ca la un total, ca la un întreg, România fiind doar o părticică, nu ţi se mai pare ciudat, ci e chiar normal, se întâmplă peste tot. Si dacă în România se întâmplă aşa ceva, înseamnă că e integrată şi că face parte din întregul proces, ceea ce e foarte bine”, a mai spus Savkov.

"Faptul că cei din Opoziţie îşi lansează astăzi candidaţii demonstrează cât de nesiguri sunt"

Tototdată, show-ul electoral organizat de USL pe Naţional Arena a lăsat cu un gust amar europenii veniţi astăzi la Parlament.

„Faptul că cei din Opoziţie îşi lansează astăzi candidaţii demonstrează cât de nesiguri sunt, că nu au încredere în campania lor şi vor doar să apară la ştiri. Ceea ce fac ei nu e nimic politic. Problema lor şi a guvernului ar trebui să fie de ce socialiştii au decis să nu vină aici, nu de ce congresul PPE s-a ţinut în Bucureşti. Şi sunt sigur că nu sunt foarte mulţi socialişti europeni pe Stadionul Naţional şi ar trebui să le dea de gândit”, a declarat Nico Lange.

Pe de altă parte, Johannes Kasal, deşi susţine că nu este un lucru bun pentru România, declară că, într-adevăr, USL a vrut să câştige audienţă.

„Este uşor de înţeles de ce au făcut cei din opoziţie evenimentul lor, este adevărat că este o luptă pentru audienţă, însă pentru România nu este un ajutor”, a mai zis Kasal.

Pe de altă parte, Djurica Savkov a găsit o scuză celor din USL pentru evenimentul organizat în aceeaşi zi cu congresul PPE, spunând că pentru a avea succes, uneori trebuie făcute şi astfel de compromisuri.

„Sunt reguli care trebuie respectate, însă câteodată trebuie să faci lucruri mai puţin obişnuite dacă vrei să câştigi”, a punctat el.